Jean-Luc Martinez, preşedintele şi directorul muzeului Luvru susține că pandemia a cauzat instituției „pierderi de peste 40 de milioane de euro”. El se aşteaptă la trei ani dificili din punct de vedere financiar şi preconizează o relansare a instituţiei printr-o „democratizare culturală”, care îi vizează pe tineri şi pe vizitatorii proveniţi din categorii sociale cu venituri mai modeste, în special din regiunea Ile-de-France.
70% din spaţiul acestei instituţii publice, reprezentând 45.000 de metri pătraţi, este accesibil pentru vizitatori. Sectoarele foarte frecventate, precum zona de antichităţi, mai ales cele egiptene, sunt redeschise pentru public, însă spaţiile care sunt mai dificil de gestionat rămân deocamdată închise.
„Pierdem 80% din publicul nostru. 75% dintre vizitatorii noştri sunt de origine străină. Vom avea în cel mai bun caz 20% -3 0% din publicul nostru înregistrat în vara anului 2019, adică cel mult între 4.000 şi 10.000 de vizitatori pe zi”, a declarat Jean-Luc Martinez. Nu se mai pune problema, aşa cum s-a întâmplat în anumite zile din vara anului trecut, ca muzeul Luvru să refuze vizitatori.
Rezervările validate prin computer sunt posibile începând din 15 iunie şi rămân metoda privilegiată pentru a vizita muzeul Luvru, însă va fi posibil şi ca vizitatorii să îşi încerce şansa venind la faţa locului, dacă vor exista intervale orare rămase libere. Pe 24 iunie, ultima cifră publicată de administratorii muzeului era de 12.000 de rezervări, în principal pentru luna iulie.
Vizitatori cu măști sanitare
Vizitatorii vor trebui să poarte măşti sanitare, nu vor avea acces în vestiare şi nici la standuri cu produse răcoritoare, iar traseele de vizitare vor fi marcate pentru a nu permite întoarcerile în zonele deja vizitate, în timp ce orice ieşire a vizitatorului din interiorul muzeului va fi definitivă.
În faţa „Giocondei”, unde turiştii din lumea întreagă formează de obicei cozi uriaşe pentru a-şi face selfie-uri, cercuri de staţionare au fost lipite pe sol pentru a preveni aglomeraţia.
Pentru a creşte numărul de vizitatori, vizite gratuite de tip „mini-descoperire” şi fără rezervare vor fi organizate, precum şi vizite ghidate care se adresează tinerilor.
Perioada de închidere de peste trei luni a reprezentat o bună ocazie pentru echipele de comunicare de la Luvru să dezvolte o versiune virtuală a muzeului, cu numeroase filme, podcasturi şi jocuri online, care au fost consultate în număr mare de internauţi. Proiectul s-a bazat pe speranţa administratorilor muzeului Luvru ca această frecventare online să incite publicul larg, mai ales pe tineri, făcându-i să se deplaseze în săli, pentru a profita de această linişte relativă, favorabilă contemplării operelor de artă.
Muzeul Luvru colaborează cu Ministerul Culturii la „un plan de transformare”, a declarat preşedintele-director al instituţiei muzeale, fără să dezvăluie însă alte detalii despre acest proiect.
„Va trebui să fim la înălţime în 2023 – 2024 şi să pregătim Jocurile Olimpice. Să ţinem muzeul deschis mai multe ore şi să deschidem mai multe săli, acesta este pariul nostru pentru 2024”, a adăugat el.
