Piaţa de artă a crescut în 2018 pe plan mondial (+4%), pentru al treilea an consecutiv, atingând un record absolut înregistrat după 1945, cu 539.000 de loturi vândute, în pofida unei încetiniri înregistrate în al doilea semestru.

Raportul anual al publicației franceze Artprice – lider mondial în domeniul bazelor de date ce includ cotaţiile şi indicii de preţuri ai operelor de artă – dezvăluie că vânzările mondiale de artă au atins în 2018 pragul de 15,5 miliarde de dolari (+4%). Creşterea s-a bazat pe piaţa occidentală (+12%), stimulată la rândul ei de Statele Unite (+18%).

Conform Artprice, Brexit-ul nu pare să aibă impact asupra pieţei de artă din Marea Britanie (+12%). Italia (+17%) şi Japonia (+31%) au beneficiat de un an favorabil, în timp ce Franţei (-10%) „i-au lipsit fără niciun dubiu piesele frumoase”. Piaţa chineză (-12%) influențată de cei patru piloni ai săi – Beijing, Hong Kong, Shanghai şi Guangzhou – îşi continuă restructurarea, casele de licitaţii încercând să îşi reducă rata de obiecte rămase nevândute, care a fost anul trecut de 54%.

Deşi „cumpărătorii din Occident s-au arătat foarte încrezători în primul semestru, au fost mult mai exigenţi odată cu primele vânzări din sezonul de toamnă. Global, piaţa a afişat o rată de obiecte nevândute între 30% şi 35%, «o cifră justă» potrivit lui Thierry Ehrmann, fondatorul Artprice. Însă al doilea semestru a fost marcat de o rată de lucrări rămase nevândute neobişnuit de mare pentru piaţa obiectelor de lux.

„Încetinirea din al doilea semestru (-7,4% în Occident şi -15,6% în China) este contrabalansată prin noi recorduri, profund simbolice, care dovedesc că persoanele care cumpără nu şi-au pierdut în niciun caz încrederea, ci se concentrează pe cele mai frumoase obiecte”, se afirmă în raport.

David Hockney a devenit cel mai scump artist în viaţă, după ce una dintre lucrările sale, „Portrait of an Artist (Pool with Two Figures)”, s-a vândut la o licitaţie organizată de casa Christie’s cu 90,3 milioane de dolari. Arta contemporană şi postbelică – care deţin împreună 38% din piaţă – rămân locomotivele pieţei de artă.

Statele Unite, China şi Marea Britanie concentrează 85% din cifra de afaceri mondială, cu 44% din totalul tranzacţiilor. New York rămâne pe primul loc în topul mondial al oraşelor, cu nouă dintre cele mai profitabile licitaţii de artă organizate anul trecut.

Fondatorul Artprice consideră și că, „Marea Asie, care concentrează deja peste o treime din valoarea mondială a pieţei de artă, ar putea să domine mapamondul peste cinci-zece ani”.

Pe plan global, muzeele şi fundaţiile private prosperă, graţie unei veritabile economii a divertismentului: produse derivate, vizite virtuale etc. Industria muzeală (publică şi privată) a achiziţionat 72% dintre operele puse în vânzare la licitaţii şi a realizat opt dintre cele mai scumpe 10 achiziţii ale anului 2018, potrivit Artprice. Primele 100 de muzee ale lumii au înregistrat o creştere de 1.200% a numărului de vizitatori în raport cu anul 2002.

Apetitul pentru artă este un manifest pe piaţa occidentală. „Această veritabilă mană artistică nu este rezervată elitei financiare, iar operele vândute cu peste 50.000 de dolari” nu reprezintă decât 4% din volumul global.

Pablo Picasso a înregistrat o performanţă excepţională în 2018: 3.390 de loturi vândute cu 744,4 milioane de dolari. Preţurile au crescut şi pentru lucrările semnate de Kazimir Malevitch şi Pierre Soulages. De notat şi succesul artiştilor afro-americani, precum pictorul Kerry James Marshall.

Însă Artprice reaminteşte în raportul său şi un eveniment insolit din 2018: în octombrie, casa Christie’s a vândut la New York prima operă de artă concepută integral de un program de inteligenţă artificială (IA). Tabloul „Edmund de Belamy” a atins pragul de 432.500 de dolari, depăşind de 45 de ori limita superioară a intervalului său estimativ. Lucrarea este prima operă realizată de colectivul Obvious, alcătuit din trei tineri francezi – un inginer, un antreprenor şi un artist.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here