Se dicută intens despre cum va influența avalanșa de smartwatch-uri industria orologeră clasică și, dintr-o mulțime de interviuri cu oameni care conduc marile companii producătoare de ceasuri Haute Horlogerie, am aflat că aceștia nu sunt deloc îngrijorați de asemenea concurență. Motivul este simplu și se susține. Smartwatch-urile sunt gadgeturi produse de ingineri foarte competenți și utilaje foarte sofisticate. Atât. Nu există vreo tradiție în domeniu, este doar avans tehnologic și prețuri stabilite în funcție de mersul pieței.

86073-000r-b013-engraving art1

Apoi ne uităm la ceasurile produse de Roger Dubuis, Patek Philippe sau Ulysse Nardin, ca să dăm doar câteva exemple. Cum se justifică prețul acestor piese de orologerie, fabricate în serii mult mai mici, cu costuri ce nu prea pot fi cuantificate? Simplu. Prin tradiție. Un Patek Philippe nu este doar un ceas, este un nume și îți oferă nu doar informații despre timp, ci o întreagă istorie, cu povești fabuloase, cum ar fi acel Supercomplication, unicat, vândut recent cu prețul record de 24 de milioane de dolari.

Toți marii producători din Haute Horlogerie au o poveste de început, care implică oameni curajoși și vizionari, ce au avut la un moment dat inspirația de a-și deschide propriul atelier pentru producția de ceasuri. Atelier în care au petrecut sute de ore doar pentru crearea și finisarea unei piese de câțiva milimetri. Acum, brandurile mari îi amintesc des și chiar le dedică ceasuri speciale în momentele aniversare. Sunt punct lor de ancorare în trecut, care îi definesc și individualizează. Și desigur, care le permit să adauge o plus valoare reală, apreciată de cei care cumpără nu doar obiectul, ci povestea unui întreg brand.

88172-001r-a104-engraving art2

Suntem într-o eră a tehnologiei în care ne-am creat mașini care ne ajută să producem orice, absolut orice fel de piesă. Bineînțeles că acestea au pătruns și în industria orologeră de vârf, dar nu la nivelul la care ceasurile sunt produse de utiliaje speciale. Manufacturile (și aici este o discuție, nu e simplu să te numești manufactură, pentru că acest termen implică, prin originea numelui, lucrul de mână) păstrează încă o parte din vechile tehnici de lucru, în special de decorare. Poate că mașinile ar face-o mai bine, dar unde ar mai fi „căldura” ceasului? O parte dintre producători au încă artizani ai lucrului manual, ale căror cunoștințe au fost transmise din generație în generație și ei le transmit mai departe, la rândul lor. Un Master Watchmaker valoarează în branșă mai mult decât orice mașinărie. Acești oameni cunosc la perfecție tehnicile speciale de emailare, grevare și guilloche. Unii sunt atât de specializați pe unele dintre aceste tehnici, încât secretul muncii lor este păstrat cu maximă prudență. Ba chiar ajung să specializeze un brand! De exemplu, modelul Amerigo Vespucci de la Ulysse Nardin are cadranul decorat complet manual, prin tehnica emailării de către maeștri care nu spun nimănui dozajele substanțelor și procedeul aplicării, iar Ulysse Nardin s-a consacrat deja ca o manufactură specializată în această artă. Una dintre cele mai vechi.

86073-000r-b006 art3

Nu vă închipuți că diamantele care ornează bezelul unui ceas de sute de mii de euro sunt plasate cu ajutorul unui utilaj comandat de computer. Sunt puse individual, de mâna unui om care știe atât de bine ce face încât nu veți găsi vreo imperfecțiune și tot în talentul lui stă și tehnica de a face în așa fel încât să nu observați suportul acestor diamante. Exact ca vechii ceasornicari, care petreceau zile la rând pentru decorarea unui singur ceas. Și acum tot atât durează.

În secolul trecut, mulți ceasornicari fabricau singuri, manual, piesele întregului calibru. Desigur, asta însemna că fiecare ceas era absolut unic, în sensul că dacă o piesă ceda, nu exista una cu care să o înlocuiești. Trebuia fabricată de același ceasornicar sau creată de un altul în funcție de celelalte piese ale calibrului. Acum, piesele pot fi fabricate în serie, dar sunt încă mulți ceasornicari care le finisează manual. La fel cum finisează și carcasa turnată sau indicatoarele ceasului.

a50p0676 art4

Există și tradiția dusă la extrem. Exemplul vine de la Julien Coudray 1518, o mică manufactură din Le Locle, care produce mai puțin de 50 de ceasuri pe an, cu o echipă de 45 de oameni. La nivel de eficiență pare un dezastru, dar nu este. Deși a debutat acum doi ani, manufactura și propus să facă totul, dar absolut totul, tradițional. Își produc singuri piesele, le finisează manual și nu folosesc nici un fel de adezivi, doar șuruburi. La fel cum nu vopsesc piesele (doar emailare), ci le dau culoarea dorită prin încălzirea materialului. Și pentru ca tabloul să fie complet, atunci când aleg un material pentru carcasă, acela va fi și materialul pentru întregul mecanism, indiferent despre ce fel de aur sau platină este vorba.

Haute Hologerie înseamnă tradiție, fie că vorbim despre un mod de lucru, fie că ne referim la o atenție incredibilă pentru detalii. Pentru că implică artizani ai esteticului, din ce în ce mai greu de găsit și format în zilele noastre.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here