Camera de Comerţ şi Industrie este cel mai important for de reprezentare a oamenilor de afaceri din România. Exponentă de necontestat a economiei de piaţă, CCIR a contribuit şi contribuie în permanență la dezvoltarea şi consolidarea mediului de afaceri românesc şi a economiei României. În prezent, una dintre cele mai mari provocări este creşterea economică și a competitivităţii, iar eforturile Camerei de Comerţ sunt orientate către identificarea şi punerea pe agenda publică a problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri românesc. Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, precum şi al întregului Sistem Cameral, este de a reprezenta interesele mediului de afaceri şi ale antreprenorilor români în raport cu autorităţile administraţiei publice locale, centrale sau europene. Pentru a reprezenta atât interesele membrilor săi, cât şi pe cele ale mediului economic, CCIR se bazează pe valori comune cu ale companiilor pe care le reprezintă: responsabilitate în luarea deciziilor, integritate, transparență.

Mihai Daraban - CCIR4

Responsabilitatea deciziilor pe care le ia CCIR se reflectă în rezultatele pe care le au demersurile noastre. Integritatea conduce la instituirea unui sistem bazat pe legislaţie şi reglementări, pe coduri etice, onestitate, profesionalism, precum și la transparentizarea totală a proceselor de luare a deciziilor. Nu în ultimul rând, transparența și deschiderea sunt esențiale în crearea încrederii care trebuie să guverneze relația dintre mediul economic, cel public și partenerii din zona mass media și a societății civile.

Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie a României este legată de procesul de modernizare a Principatelor Române în secolul XIX, înfiinţarea primelor Camere de Comerţ pe teritoriul ţării noastre fiind un punct de referinţă pentru modernizarea statului român. La data de 30 septembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează Decretul Domnesc 1363 privind înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi Industrie. Proiectul de atunci urmărea consolidarea statului român şi modernizarea acestuia prin crearea unor instituţii care să conecteze Principatele Române la sistemul occidental. Nu întâmplător, anul acesta mai multe instituţii emblematice împlinesc 150 de ani: Senatul României, Curtea de Conturi, CEC, instituţii înfiinţate pornind de la demersurile minţilor luminate care au înfăptuit Unirea Principatelor. Conform Decretului domnesc adoptat în 1864 pe teritoriul Principatelor Unite se înfiinţează 15 camere de comerţ la Bucureşti, Turnu-Severin, Craiova, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galaţi, Ismail, Bârlad, Iaşi, Piatra-Neamţ, Bacău, Focşani, Botoşani şi Ploieşti. Camerele au început să realizeze demersuri pe lângă autorităţile statului, de exemplu, aceştia au solicitat Ministerului de Justiţie să iniţieze procedura de înregistrare a tuturor negustorilor şi astfel s-au pus bazele actualului Registru al Comerţului. Camera de Comerţ a contribuit în momente cheie la dezvoltarea mediului de afaceri, cum ar fi crearea birourilor vamale, reglementarea repausului duminical, prima lege a mărcilor de fabrică sau legea încurajării industriei naţionale (care oferea avantajul de 5% din preţ produselor româneşti în cadrul licitaţiilor în fața produselor străine). După Revoluţia din 1989, Guvernul României a adoptat Decretul Lege nr. 139 din 1990 privind Camerele de Comerţ şi Industrie, moment care a marcat renaşterea Sistemului Cameral. Noile Camere de Comerţ au dobândit statutul de organizaţii non-guvernamentale, asociative ale mediului de afaceri, devenind principalii piloni ai economiei de piaţă. Odată cu reînfiinţarea Sistemului Cameral, în cadrul acestuia s-a înfiinţat şi sistemul Registrului Comerţului.

Mihai Daraban - CCIR1

În perioada aceasta, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi întregul Sistem Cameral au depus eforturi pentru reconstrucţia economiei de piaţă a României în vederea atingerii ţintei de integrare europeană. CCIR a dezvoltat activitatea Registrului Comerţului, a trasat liniile învăţământului profesional şi a pus bazele unei societăţi expoziţionale moderne, cunoscută la nivel naţional şi internaţional – Romexpo SA.

Întreprinzătorul este motorul real al economiei româneşti, acesta generează creşterea economică, plătește taxe şi impozite la buget şi creează sau menţine locuri de muncă. Pentru a avea încredere să investească, întreprinzătorul are nevoie de un cadru legislativ coerent, predictibil şi adaptat la necesităţile pieţei. În acest sens, măsurile de stimulare a mediului de afaceri adoptate de Guvern anul acesta, şi anume eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, dar şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea înfiinţării de locuri de muncă au contat foarte mult în stimularea mediului de afaceri.

Mihai Daraban - CCIR2

Prin statutul conferit de legislaţia în vigoare, Camera de Comerţ şi Industrie a României elaborează propuneri de politici economice şi comerciale în urma consultării cu mediul de afaceri pe subiecte aflate pe agenda publică. CCIR este receptivă la propunerile oamenilor de afaceri şi se implică activ în procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice relevante pentru mediul de afaceri românesc. În contextul politico-economic actual, marcat de conflicte regionale, este de remarcat că România este considerată de mediul de afaceri internaţional, prin încrederea acordată şi prin ratingurile de ţară, drept cea mai stabilă şi mai predictibilă ţară din regiune.

Obiectivele CCIR ţin de dezvoltarea durabilă a României şi a mediului de afaceri românesc. Unul dintre obiectivele strategice este internaţionalizarea companiilor româneşti, prin intensificarea colaborării cu partenerii europeni şi transatlantici.

Internaţionalizarea şi integrarea întreprinderilor în economia mondială impulsionează creşterea competitivităţii şi asigură accesul la noi pieţe globale, în condiţii concurenţiale mult mai propice. CCIR apreciază importanţa parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi urmăreşte dinamizarea relaţiilor economice cu SUA, inclusiv prin consolidarea cooperării cu organismele camerale americane ca US Chamber of Commerce – AmCham, dar şi prin dezvoltarea parteneriatului cu Consiliul de Afaceri Americano-Român. De asemenea, atragerea investiţiilor străine este un aspect esenţial pentru dezvoltarea viitoare a României. CCIR îşi propune să contribuie în mod direct la relansarea poziţiei României pe piaţa internaţională prin organizarea de delegaţii la principalele târguri şi manifestări expoziţionale din lume, pentru a creşte vizibilitatea ţării noastre şi a le oferi potenţialilor investitori străini o imagine clară a oportunităţilor de afaceri din România.

Mihai Daraban - CCIR3

Dincolo de lipsa de predictibilitate a legislației fiscale și de taxele mari care afectează competitivitatea celor care produc, o problemă acută a mediului de afaceri este lipsa de corelare între sistemul de învăţământ şi piaţa muncii. Revitalizarea sistemului de învăţământ profesional reprezintă o prioritate a Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Nu putem avea un mediu de afaceri prosper fără personal calificat, care să acopere nevoile antreprenorilor, în concordanţă cu necesităţile actuale ale pieţei muncii. CCIR dezvoltă un parteneriat public – privat, la nivel naţional, pentru a forma specialişti căutaţi pe piaţa muncii. Camera de Comerţ şi Industrie a României dispune de infrastructura necesară pentru colectarea necesarului de contracte de instruire practică, prin reţeaua membrilor săi, obţinând astfel informaţii pentru elaborarea planului de şcolarizare din zona formării profesionale. Punctual, Camerele de Comerţ vor prelua şi dezvolta activităţile de învăţământ vocaţional, implicându-se în planificarea acestuia şi în identificarea necesarului de forţă de muncă. Drept rezultat, cifre de şcolarizare nu vor mai fi stabilite doar pentru conservarea catedrelor existente, ci în funcţie de cerinţele pieţei.

CCIR este conştientă de importanţa fiecărui sector al întreprinderilor, fie ele micro-întreprinderi, întreprinderi medii sau mari corporaţii. Personal, consider că IMM-urile de azi sunt viitoarele mari companii de mâine. Camera de Comerţ şi Industrie a României a identificat în legislaţia în vigoare o serie de aspecte problematice privind taxarea marilor contribuabili din România, precum: centralizarea excesivă, creşterea costurilor privind obţinerea unor documente, proceduri greoaie și cu o durată nejustificat de mare pentru a obţine o serie de documente necesare pentru participarea la unele proceduri de licitaţie la nivel intern sau extern. În acest sens, CCIR a propus transferarea competenţelor în ceea ce priveşte controlul marilor contribuabili la autorităţile fiscale locale şi constituirea unui corp de experţi care să creeze un cadru legal de conformare voluntară a acestora, pe baza unui proces decizional transparent şi eficient, care ar trebui să țină cont de gradul de risc alocat unui contribuabil.

La nivelul IMM-urilor se constată ponderea redusă a acestora în totalul contractelor publice la nivel naţional, indicator care situează România sub nivelul european, conform 2013 SBA Fact Sheet România. În acest sens, CCIR consideră oportună menţinerea dispoziţiilor legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Considerăm că prevederile articolului 16 alin (2) privind acordarea unei reduceri de 50% IMM-urilor pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţii publice de produse, lucrări şi servicii sunt benefice industriilor mici şi mijlocii.

(Articol publicat în numărul 106 – noiembrie 2014 – al revistei CAESAR. Pentru articole mai noi vă rugăm să vă abonați)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here