Industria instrumentelor muzicale este în mare parte conservatoare, dar are și aripile ei moderne, care au preluat fibra de carbon în același timp cu constructorii de mașini și au reușit să o impună în domeniu.

group_composite_to_scale1

Text: Dan Damian

Materialele compozite din fibră de carbon au fost concepute pentru proiecte speciale și industrii exclusiviste, mari consumatoare de bugete, nu pentru artă. Pe măsură ce materialul a depășit granițele laboratoarelor guvernamentale, a intrat în sfera prețurilor abordabile, iar fibra de carbon are și avantajul unui aspect plăcut, high-tech, astfel încât s-a dus și spre zona de artă. Pentru că despre artă vorbim în cazul instrumentelor muzicale confecționate din fibră de carbon. Nu este vorba doar despre înlocuirea lemnului cu carbonul. Majoritatea instrumentelor vin cu linii neconvenționale, desenate de artiști în domeniu.

Tatonarea acestui segment a început pe la finalul anilor ’90. Muzicianul Luis Leguia, în prezent în Orchestra Simfonică din Boston și-a dorit să experimenteze noi materiale pentru instrumentele la care cânta. A început asamblarea unor viori din fibră de carbon în subsolul casei sale. În 1995 i s-a alăturat Steve Clark, constructor de ambarcațiuni și expert în fibră de carbon. Compania rezultată se numește Luis & Clark și comercializează mai multe feluri de instrumente pentru orchestră. Instrumentele sunt produse acum de compania Clear Carbon & Components, dar Leguia testează fiecare instrument pentru a se asigura că respectă cele mai înalte standarde.

xox-audio-tools-the-handle-644890

La acest moment, oferta nu este foarte bogată, poate și pentru că prețurile sunt pe măsura valorii materialului folosit. De exemplu, un contrabas se vinde cu aproape 13.000 euro, iar o vioară ajunge la circa 6.000 euro.

În alte zone, mai puțin tangențiale cu ideea de muzică simfonică, se oferă chitare electrice care pun preț nu doar pe sunet, ci și pe design. Una dintre ele, considerată cea mai revoluționară din vremurile moderne, este “The Handle”. Produsă de XOX Audi Tools și desenată de Peter Solomon, chitara adoptă ideea de skeleton. Contur și zonele absolut necesare, fără umplutură, probabil ideal pentru un star rock nonconformist, care n-o va putea totuși rupe de scenă la finalul concertului, oricât ar încerca. Prețul variază în jurul sumei de 3.000 de dolari.

Cei de la Gus Guitars au lansat o chitară din fibră de carbon argintie, modelul G1 Ten, pentru a marca 10 ani de la înființarea companiei. Chitara a fost produsă în doar 10 exemplare, la un preț de 10.000 de dolari pe unitate.

1803x1tuagkq7jpg

Și chitarele acustice pot fi produse din fibră de carbon. Modelul WS3000 al celor de la Rainsong utilizează și grafit, dar și filtru de protecție UV, iar prețul este de 2.300 dolari. Pe lista intrumentelor premium din fibră de carbon găsim și mandolina celor de la New Millenium Acoustic Design, propusă la un preț ce poate ajunge la 6.000 dolari.

Există și oameni reticenți în fața acestui segment neconvențional al instrumentelor muzicale. Nu poți cânta o arie celebră la o vioară din fibră de carbon, spun ei, pentru că se pierde “sufletul” instrumentului și căldura lemnului, iar aceste aspecte fac parte din tradiție. În aceeași notă, se pierde farmecul măiestriei de a sculpta manual lemnul, pentru că fibra de carbon nu prea are legătură cu manufacturarea, fiind un proces mecanizat.

5970_3

Pe de altă parte, lăsând emoția la o parte, instrumentele din fibră de carbon sunt mai eficiente spun cei deschiși către modernism. Exprimate sec, avantajele sunt destul de consistente. Greutatea este mai redusă decât a lemnului, fibra de carbon face instrumentul mai durabil și nedeformabil, iar performanțele acestuia nu mai pot fi influențate de condițiile de temperatură și umezeală, ca la cele din lemn. Mai mulți muzicieni celebri au testat astfel de instrumente și au rămas plăcut impresionați de acustica ce poate fi obținută, deci nu ar fi nici un dezavantaj pe această latură.

Sigur, depinde și despre ce instrument este vorba, la unele contează foarte mult materialul din care sunt făcute, la altele aproape deloc. Cele mai bune exemple: vioara este un instrument care generează sunetul pe care îl auzim prin carcasă, deci contează enorm din ce material este făcută aceasta. La cealaltă extremă, clarinetul, care produce sunetul prin coloana de aer din interior. În cazul acestui instrument, materialul este necesar doar pentru a da formă coloanei interioare de aer și nu contează ce fel de material este.

newmadheader

Industria instrumentelor muzicale din fibră de carbon funcționează încă la un nivel redus, dar perspective de dezvoltare există și unele companii, nu neapărat cele tradiționale din domeniu, mizează pe o creștere a cererilor, pe măsura schimbărilor de mentalitate.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here